Versuri — Dani Grigu – Lumea vorbeste (with Ella)

Tra-laa-laa.

Toți mă vor jos, dar eu mă ridic,
Nu mă clintesc, nu devin mic.
E venin în jur, dar eu stau tăcut,
Ei dau cu noroi — eu rămân plăcut.

Vorbe pe furiș, în gânduri mărunte,
Dar eu stau drept, că am stea în frunte.
Grija lor arde, dar nu mă consum,
Îmi văd de drum, cu sufletul bun.

Dușmanii mei se uită-n sus,
Dar n-au cum să vadă unde-am ajuns.
Lumea vorbește, dar eu nu-i ascult,
Că inima mea nu trăiește din zgomotul crud.

Le e greu să vadă că bine am ajuns,
Când, pe la ei, norocul a apus.
Nu port ură, dar nici nu cedez,
Sufletul curat, e tot ce păstrez.

Am crescut prin fapte, dar și prin cuvânt,
Niciodată nu m-am lăsat frânt.
Am muncit, m-am ridicat, n-am dat înapoi,
Cântecul ăsta e despre mine, dar și despre voi.

Dușmanii mei se uită-n sus,
Dar n-au cum să vadă unde-am ajuns.
Lumea vorbește, dar eu nu-i ascult,
Că inima mea nu trăiește din zgomotul crud.